Cu prilejul vizitei pastorale, ierarhul a săvârșit slujba de târnosire a noului altar de vară din curtea bisericii, apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie.
În cuvântul de învățătură rostit în cadrul slujbei, Preasfinția sa a adus în atenția credincioșilor prezenți aspecte desprinse din pericopa evanghelică citită astăzi:
La fiecare Sfântă Liturghie se cântă fericirile pentru că Domnul ne învață că omul nu își va afla fericirea neîmplinindu-și rostul, acela de a-L cunoaște pe Dumnezeu. Această fericire nu este o părere, ci este o pace și o căldură a inimii care îl îndestulează pe om și îl face să fie blând, îl face să fie încredințat că Dumnezeu lucrează în viața lui cu putere. Atunci, fericirea lui nu este una care ține de un confort, de sănătate, de cele exterioare, ci de o pace lăuntrică și dintr-o unire cu Dumnezeu. Întâlnirea cu Dumnezeu este recunoscută de sufletul care trăiește onest cu el însuși și aduce omului bucurie. De aceea, Domnul, când era cu Apostolii pe cale, le vestește „fericiți sunt ochii voștri că văd, pentru că mulți prooroci și drepți au vrut să vadă cele ce vedeți voi, dar n-au văzut”. Vedem paradoxal, astăzi, că Toma, nefiind cu Apostolii când S-a arătat Domnul Înviat întâia oară, el însuși a vrut să vadă, a vrut să audă ceea ce Domnul le descoperise acelora, dar a fost mai degrabă certat. „Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut”. Sunt două fericiri care par a nu se împăca împreună, dar, de fapt, se completează una pe alta. Fericiți sunt, nu doar cei care trăiesc minunea întâlnirii cu Domnul, ci toți cei ce vor crede în Învierea Sa.
Spre finalul slujbei arhierești, drept recunoștință pentru activitatea deosebită desfășurată timp de 40 de ani de preoție, părintele paroh Mihai Ursu a primit din partea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei distincția „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei”.