Din soborul de preoți și diaconi, pe lângă părintele protopop Petru Fercal și părintele paroh, au mai fost prezenți preoți din Cercul misionar „Vovidenia” Vorona. De asemenea la slujbă a participat și primarul comunei Vorona, Aurel Ștefan. Răspunsurile la strană au fost date de Corul misionar „Sfântul Ioan Botezătorul” Botoșani și Corul „Anastasis” al Parohiei Joldești. În cuvântul de învățătură, ierarhul a subliniat:
Pentru prima oară Duhul Sfânt este cunoscut de către oameni în chip vădit, în chip de foc. Vorbirea în limbi s-a petrecut ca toți oamenii să înțeleagă că Dumnezeu este prezent în istorie și lucrează în viața oamenilor. Cu atât mai mult lucrează atunci când oamenii tânjesc și se deschid lui Dumnezeu. Atunci când Domnul S-a înălțat, firea umană s-a împărtășit de slava Sfintei Treimi. Iudeii prăznuiau și ei Cincizecimea. La cincizeci de zile de la Paștele lor prăznuiau descoperirea legii dată de Moise pe muntele Sinai. Nu întâmplător la cincizeci de zile se întâmplă așijderea această minune, înțelegând prin aceasta că Domnul Hristos descoperă nu doar o lege, nu doar cuvântul care povățuiește pe om pe pământ, ci se descoperă însăși Sfânta Treime. Sâmbătă, cum suntem astăzi, înainte de prăznuirea Cincizecimii, îi cinstim în mod deosebit pe cei morți din neamurile noastre. Dacă toți au adormit cu nădejdea învierii și a vieții veșnice, de ce facem noi lucrul acesta? Pentru că este o bucurie a cunoașterii lui Dumnezeu pe care omul vrea să o împărtășească cu toți cei care au avut legătură în această viață. Adeseori când pleacă la Domnul din cei dragi ai noștri, simțim că ne este dor de ei, și Părintele Dumitru Stăniloae vede în acest cuvânt intraductibil, pe de o parte, lipsa acelui om din viața noastră, pe de altă parte, durerea aceastei despărțiri. Atunci când facem pomenirea morților, pe de o parte ne alinăm acest dor, ne dorim ca gândul nostru de bine, de drag, să fie împărtășit și celor adormiți, dar mai ales, ne dorim ca Domnul cel Atotputernic să dezlege, de vor fi rămas asupra lor legături ale răului, pentru că în clipa morții omul își vede întreaga viață.
Spre sfârșitul slujbei, părintele Cristian Dumitraș a fost hirotesit iconom stavrofor și a primit însemnele rangului onorific. Preasfințitul Părinte Episcop a adăugat în continuare: «Eu cred că veşnicia s-a născut la sat», spunea Lucian Blaga. Se referă la o neschimbare, o neschimbare la ceea ce este adevărat și vrednic în sat. A fost timpul în care era o cinste a celor tineri față de cei bătrâni, în care lucrurile își aveau o așezare bazată pe hărnicie, pe dărnicie, pe lucru și pe onestitate. În acest sens Lucian Blaga vedea că la sat se păstrează mai mult lucrul acesta. Tot Lucian Blaga spunea: «Eu cred că suntem legați de locul în care ne-am născut și de un anumit meridian ceresc». Ce înseamnă asta? Considera Lucian Blaga că avem un rost pe care Dumnezeu l-a pus acolo unde ne-am născut și că suntem datori ca acolo unde ne-am născut să rodim și noi ceva. Nu doar să fugim în altă parte unde ne e mai ușor, mai prielnic, ci să purtăm frumusețea și bogăția acelui loc, dar și durerea acelui loc, și pe cât se poate să alinăm această durere.
Părintele Cristian Dumitraș a mulțumit Preasfințitului Nichifor pentru distincția acordată, i-a oferit în dar o icoană cu Maica Domnului și a mărturisit:
Ne prindeți și cu oamenii și cu cărămizile împreună, și nu întâmplator anul acesta, chiar în această lună se împlinesc 175 de ani de când Nicolae Rosetti a început să construiască biserica din satul nostru. Părinții Bisericii au spus ca pentru Sfânta Liturghie, pentru a trăi cum trebuie este nevoie de trei veșnicii: o veșnice pentru a te pregăti, o veșnicie pentru a săvârși și o altă veșnicie pentru a mulțimi. Cu fiecare Sfântă Liturghie noi mai primim câte o picătura de veșnicie, iar azi am primit o picătura mai generoasă prin prezența arhiereului în mijlocul nostru.
Primaul localității a primit la rândul său o distincție de vrednicie și o ediție a Sfintei Scripturi. La final toți cei prezenți au fost invitați la o agapă frățească, timp în care Corul „Anastasis”, dirijat de părintele Cristian Dumitraș, a prezentat un frumos buchet de cântări.
Biserica „Vovidenia" a fost începută în anul 1847 şi terminată în 1849. Anul acesta s-a început extinderea bisericii cu un frumos turn clopotniță pe pridvor și construcția unei capele mortuare.