Ieșenii și credincioșii care au venit de la primele ore ale dimineții la Catedrala Mitropolitană, au luat parte astăzi la Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, oficiată de Preasfințitul Părinte Episcop Veniamin.
După citirea Sfintei Evanghelii, ierarhul a ținut în predica sa un cuvânt de folos duhovnicesc, în care ne îndeamnă să-l primim pe Dumnezeu în inima noastră:
Trebuie să primim pe Dumnezeu în ființa noastră, în inima noastră, în mintea noastră, să ne umplem de El, dacă vrem să simțim harul și puterea Lui, să simțim prezența Lui în viața noastră. Atunci când noi rezumăm cunoașterea lui Dumnezeu doar la simțurile noastre, ne arătăm necredința, ne arătăm gândirea raționalistă, ne arătăm felul uman de a precepe cele duhovnicești. Uitând că pe cele duhovnicești le primim de cele mai multe ori prin credință, le înțelegem prin credință, le trăim prin credință. Ne împărtășim de prezența lui Hristos în viața noastră prin credință. Noi credem că ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos, că El este de față pe Sfânta Masă, și așa cum pe Toma l-a chemat să se atingă de El, așa ne cheamă și pe noi atunci când preotul iese și zice «Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, apropiați-vă». Iată, cum și noi suntem chemați precum Toma să ne atingem de El și să ne convingem că El este Dumnezeu cel înviat din morți, Fiul omului, care s-a pogorât din ceruri ca pe om să-l înalțe la Tatăl.
Cine a fost Sfântul Apostol Toma?
Sfântul Apostol Toma, numit şi Geamănul, era din Galileea şi a fost unul dintre cei 12 Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos. Înainte de a fi ucenic al Domnului, fusese pescar. Evanghelia după Sfântul Evanghelist Ioan vorbeşte despre îndoiala lui Toma de a crede că Domnul Iisus a înviat din morţi, atunci când ceilalţi Apostoli au mărturisit că L-au văzut pe El şi că a vorbit cu ei. Toma nu era cu ei când a venit Iisus. Deci au zis lui ceilalţi ucenici: „Am văzut pe Domnul!” Dar el le-a zis: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede”. Şi după opt zile, ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru, şi Toma, împreună cu ei. Şi a venit Iisus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: „Pace vouă”! Apoi a zis lui Toma: „Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios” (Ioan 20, 24-27). Îndoiala Sfântului Apostol Toma a dus la sporirea cu şi mai multă putere a credinţei în Înviere, căci Hristos-Domnul S-a arătat după opt zile din nou ucenicilor, fiind şi Toma cu ei, iar el a mărturisit: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!” (Ioan 20, 28). După Înălţarea la cer a Mântuitorului şi după primirea Duhului Sfânt, trăgând Sfinţii Apostoli la sorţi încotro să vestească fiecare Evanghelia, Sfântului Toma i-a căzut sorţul să meargă în India. A murit fiind străpuns de ostaşi cu suliţele, la porunca unui rege păgân, primind astfel cununa muceniciei de la Cel pe Care L-a slujit întreaga sa viaţă. Moaştele sale s-au aflat mult timp la Edesa.
La Duminica Tomei, cunoscută şi ca „Paştele blajinilor” în unele sate, credincioşii merg la cimitir, unde participă la slujba de pomenire, oferă mâncare şi cântă cu toţii troparul Învierii.