Din sobor a făcut parte starețul Serafim Nastasiu, precum și părinții așezământului monahal.
„Vindecarea orbului ne cheamă să privim în sufletul nostru, să fim uniți în lucrarea cea bună. Minunea de la Ierihon este un semn pentru noi și ne arată că Dumnezeu lucrează”, a transmis Preasfinția Sa în cuvântul său, tâlcuind textul evanghelic de la Sfântul Luca, 18: 35-43:
Lucrarea lui Dumnezeu o face împreună cu noi în istorie, împreună cu omul. Și cei de față, care până atunci îl opreau, spunându-i să tacă, iată acum îl duc înaintea Domnului: „Ce voiesc să-ți fac?” Poate că ar fi dorit un ban? Orbul voia chiar cele pe care nu le putea face oricine. Un ban obținea de la toți ceilalți, mai mult sau mai puțin. Viața și-o dusese cu greutate, poate cu umilință uneori până la acea vârstă, dar acum îndrăznea să ceară de la Domnul numai ceea ce Dumnezeu putea împlini: să fie vindecat de orbirea sa. Și s-a împlinit acest gând. Ba mai mult, Domnul vestește puterea credinței. „Credința ta te-a mântuit!”, arătând că lucrarea lui Dumnezeu în inima noastră, în lumea noastră, în comunitatea în care trăim, este o lucrare care presupune pe de o parte, înfăptuirea pe care o putem aduce noi spre plinirea acestei dorințe. Pe de altă parte, încredințarea că Domnul cunoaște inima noastră și poate face toate care sunt într-adevăr spre zidire, toate cele care sunt spre împlinirea celor necesare vieții și credinței noastre. Domnul a vestit credința orbului, arătând cât de important este să rămânem în nădejde și în încredințarea că lucrarea lui Dumnezeu rămâne în istorie până la capăt, nestigherind alegerea omului, dar lucrând împreună cu omul cele ale adevărului și ale iubirii. Și astăzi, la Ierhon, în întâlnirea cu orbul, Domnul a împlinit această minune ca semn, ca semn că lucrează împreună cu noi, atunci când noi înțelegem puterea istorică a clipei și vrem să împlinim voia lui Dumnezeu și înțelegem semnul pe care Domnul îl dă. Vindecare a orbului, care ne cheamă și pe noi să privim în sufletul nostru și să ne îneșelegem nevederea câtă este, neînțelegerea câtă este, dar poate și necredința câtă este și să, asemenea Domnului, să cerem lucrare, să cerem să împlinească gândul nostru cel bun cu glas mare, cu glasul care, uniți, împreună, să vedem și noi schimbare, să vedem vindecare, să vedem și noi să îi aducem slavă lui Dumnezeu, cel ce lucrează în chip minunat și pune semn al prezenței Sale în istorie, prin minuni.
După momentul Axionului, ipodiaconul Alexandru Burlacu, medic și cadru didactic al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, a primit hirotonia întru diacon.
După slujba arhierească, o parte dintre ieșeni au plecat spre Piața Palatului Culturii pentru a celebra Ziua Națională a României. Manifestările dedicate zilei de 1 Decembrie au început cu un scurt moment de rugăciune și au continuat cu alocuțiunile oficialităților, depunerea de coroane și parada militară.