S-au finalizat lucrările de restaurare a Mănăstirii Frumoasa din Iași

Arhiepiscopia Iașilor Martie 18, 2022   Autor: Flavius Popa

Proiectul „Reabilitarea și valorificarea potențialului turistic și cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iași” - cod SMIS 118886, co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, a urmărit pe lângă restaurarea, consolidarea, protejarea și punerea în valoare a clădirilor monument istoric ce alcătuiesc Ansamblul Mănăstirii Frumoasa, și construirea rețelelor termice și a celor de apă și canalizare în incintă și a racordurilor exterioare, amenajarea de căi de acces, pietonale și carosabile, amenajarea peisagistică și construcția de utilități anexe (inclusiv spații special destinate persoanelor cu dizabilități sau mobilitate redusă), instalarea de echipamente pentru protecția obiectivelor de patrimoniu.

În cadrul conferinței de presă, PS Nichifor Botoșăneanul a rostit un cuvânt de binecuvântare, arătând că biserica ansamblului monahal de la Frumoasa reprezintă o mărturie a credinței: „O mănăstire care, alături de alte multe mănăstiri reprezentative pentru cultura țării și pentru Biserica Ortodoxă Română, rămâne ea însăși o mărturie de credință, de iubire a culturii și a frumosului a înaintașilor noștri. Mănăstirea reprezintă o mărturie pe care, iată, ne-a ajutat Dumnezeu să o repunem în valoare și să ne bucurăm de ea, pentru că Mănăstirea Frumoasa va rămâne o poartă și un loc de mângâiere nu doar pentru credincioșii care vor împlini gândul ctitorilor - de a se ruga pentru cei din Iași pentru cei din țară și cei din lume, ci va fi o mângâiere pentru cei care vor vedea ce putere creatoare a fost atunci și ce putere creatoare este și în zilele noastre, pentru că a restaura un monument și a îi reda frumusețea și trăinicia presupune nu doar însușirea unei tehnici, ci și o putere creatoare de a scoate la iveală acele înțelesuri adânci. A fost o muncă lungă, o muncă de echipă, și o muncă ce a început nu doar acum 3 ani, ci atunci când mănăstirea s-a redeschis după Revoluție (până în 1989 lăcașul de cult a fost biserică de parohie n.r.) când a primit o altă chemare, o altă dinamică, o altă slujire”.

„Acum pot să vă împărtășesc această bucurie: Mănăstirea Frumoasa a renăscut!”

„În urmă cu aproximativ 4 ani, în cadrul conferinței de semnare a contractului cu firma de construcție, mărturiseam îngrijorarea mea, dar și bucuria pe care o simțeam la gândul lucrărilor de restaurare prin care urma să trecem. Acum, după toți acești ani, pot și eu să vă împărtășesc această bucurie: Mănăstirea Frumoasa a renăscut! Știm că orice nou născut este un dar de la Domnul, de aceea considerăm că înnoirea acestui locaș de închinare ca un dar de la Dumnezeu, astfel, primul nostru gând de mulțumire se îndreaptă către Domnul și către sfinții ocrotitori ai mănăstirii”, a declarat stavrofora Sofia Bordeianu, stareța Mănăstirii Frumoasa.

Recepția lucrărilor s-a făcut în această după amiază la Palatul de pe Ziduri, în prezența primarului Municipiului Iași, a reprezentaților firmelor care au contribuit la consolidarea complexului monahal, și a presei locale.

„Mănăstirea Frumoasa este un edificiu de secol al XVI-lea, mai vechi decât Biserica ,«Trei Ierarhi» sau alte edificii din aceeași sferă din zona Moldovei. Prin lucrările care au fost făcute acum în întregul proces de reabilitare, am dus la renașterea ansamblului de clădiri de la Mănăstirea ,«Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil» Frumoasa. Avem obligația față de cei care au fost înaintea noastră, de a lăsa în urmă ceva palpabil pentru cei de peste 300-400 de ani, să se bucure de ceea ce am realizat noi azi”, a declarat Mihai Chirica, primarul municipiului Iași.

Scurt istoric

Ctitorie de la sfârșitul veacului al XVI-lea (1583-1586) a hatmanului Meletie Balica și a soției sale, Ana, Mănăstirea Frumoasa este amplasată în zona de sud a Municipiului lași, la circa 3 km de Centrul istoric al municipiului, în vecinătatea altor monumente de importanță locală sau națională: Casa Moruzi zisă și „a Călăului”, Biserica Sf. Atanasie și Chiril numită și „Socola Mică”, mănăstirile Cetățuia, Galata, Hlincea și Vlădiceni. Ansamblul actual este rezultatul unui efort de construire început în veacul amintit și desăvârșit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, când mănăstirea a fost reconstruită în stil neoclasic, prin grija egumenului Ioasaf Voinescu. Printre odoarele cele mai de preț ale bisericii de la Frumoasa există o deosebită icoană a Maicii Domnului îmbrăcată în argint. coana de argint a Maicii Domnului, purtând pe cap o coroniţă de aur, încrustată cu pietre preţioase a fost dăruită bisericii de Ecaterina Roset, soţia lui Constantin Mavrocordat. Pe latura inferioară a icoanei se află următoarea inscripție în limba greacă: „Din evlavie pentru Maica Domnului, Ecaterina a îmbrăcat cu argint această icoană cu banii ei. Era fata lui Constantin Roset şi doamnă a unui stăpânitor, om foarte bun, Mavrocordat, adică Constantin. Ecaterina, doamna lui Constantin Mavrocordat”.

Vă invităm să vizionați și: (Video) Au fost recepționate lucrările de restaurare a Mănăstirii Frumoasa

Citește alte articole despre: actualitate, Arhiepiscopia Iasilor, stiri