Părintele profesor Florin Bucescu a trecut la cele veșnice

Arhiepiscopia Iașilor Septembrie 21, 2019   Autor: Flavius Popa

Părintele conf. dr. Florin Bucescu, doctor în muzică, etnomuzicolog, bizantinolog, paleograf și cadru universitar, a trecut la Domnul, sâmbătă, 21 septembrie a.c.

Slujba înmormântării va avea loc luni, 23 septembrie, la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” - Talpalari, începând cu ora 12.00, urmând ca trupul neînsuflețit să fie depus, apoi, la Cimitirul „Eternitatea” din Iași.

Părintele profesor s-a născut la data de 18 mai 1936, în localitatea Broscăuții Noi, județul Storojineț din Bucovina de Nord – astăzi Ucraina, fiind fiul preotului Casian și al prezbiterei Eufrosina. A învățat la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, a urmat studiile Institutului Teologic din Bucureşti (1953 - 1957) și ale Conservatorului de Muzică „George Enescu” din Iaşi (1962 - 1967). De asemenea, a urmat studii de doctorat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, obținând în 2002 titlul de doctor cu teza „Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din secolul al XIX-lea”. În perioada 1990-1991, părintele Bucescu a fost lector universitar la Institutul Teologic din Iași, iar din 1995, conferențiar universitar la Universitatea de Arte din Iași. Din 1992 a fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor și a fost numit în 1997 preot suplinitor la Parohia „Naşterea Maicii Domnului” Talpalari – Iaşi. Părintele Florin Bucescu a fost profesor de limba română, istorie și muzică la Iaslovăț (Suceava), profesor de muzică la Liceul „Costache Negruzzi” din Iași, profesor de muzică vocală la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași și cadru didactic la Seminarul Teologic „Vasile cel Mare” din Iași (1995 - 2005). Totodată, a fost membru fondator al Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Ca semn de înaltă prețuire, părintele Florin Bucescu a primit în 2011, cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, „Crucea Moldavă”.

În decursul anilor, părintele profesor a avut o bogată activitate de cercetare, redactare și publicare a unor volume și studii, în domeniile: Folclor muzical - Etnomuzicologie, Cărți didactice de muzică religioasă, Istoria învățământului ieșean, Muzică religioasă - Bizantinologie și paleografie, Interpretare muzicală ș.a., printre care amintim:

  • Volumul Învățarea cântărilor Sfintelor Liturghii, Colecție și ghid metodic, Iași, 1998,  Ed. Trinitas.
  • Corul de cameră al Sindicatului de Învățământ, Iași, 1973, editat de Casa Corpului Didactic Iași.
  • Activitatea muzicală la Liceul internat „Costache Negruzzi” din Iași, în Anuarul Liceului, editat cu ocazia Centenarului acestuia, 1895-1995.
  • Psalmii lui Dosoftei în folclorul muzical - studiu comparativ, inserat în Psaltirea în versuri, 1673, Ed. critică de N. A. Ursu, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Iași, 1974.
  • Grigore Panțiru și muzica veche, în „Cronica”, Iași, 7 martie 1982.
  • Un pasionat cercetător al muzicii medievale: Grigore Panțiru, în revista „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1989.
  • Manuscrisele psaltice ale lui Theodor V. Stupcanu, în revista „Byzantion”, vol. II, Iași, 1996.
  • Activitatea ieșeană a profesorului Gheorghe Ciobanu. In memoriam, în revista „Byzantion”, vol. II, Iași, 1996.
  • Un muzician ieșean pe nedrept uitat: Gheorghe I. Dima, în revista „Byzantion”, vol. II, Iași, 1996.
  • Sebastian Barbu-Bucur și restituirea Psaltichiei românești, în revista „Muzica”, Editura Muzicală, București, iunie, 1997.
  • Manuscrisele psaltice de la Biblioteca Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în „Byzantion romanicon”, vol. V, UAGE, Iași, 1999.
  • Documente importante de muzică bizantină și psaltică în bibliotecile din Iași, în „Acta Musicae Byzantinae”, vol. I, nr. 1, Revista Centrului de Studii Bizantine Iași, 1999.
  • Contribuții la cunoașterea activității muzicale a protopsaltului Ștefan Paltinescu, în „Byzantion”, vol. V, UAGE, Iași, 1999.
  • Pregătirea reformei hrisantice. Înnoiri muzicale în creația precursorilor, în „Acta Musicae Byzantinae”, vol. II, nr.1, Revista Centrului de Studii Bizantine Iași, 2000.
  • Sentimentul religios și expresia cântării religioase la români, în Viorel Munteanu, Muzica sacră, Iași, Ed. Trinitas, 2004, și altele.

 „E mare lucru să avem încredere că Dumnezeu nu părăsește lumea. De aceea, pentru mine, care sunt profesor de muzică, muzician și preot, una din cele mai emoționante cântări  este «Cu noi este Dumnezeu», care este venită din Vechiul Testament, dar până azi se cântă. Dumnezeu nu ne părăsește și e cu noi. […] Unul singur este Adevărul, și noi, așa, doar pe lângă El și cu inima cea bună. Eu am o speranță mare că foarte mulți se vor mântui, dar nu prin meritele lor, ci prin mila Domnului, pentru rugăciunile altora pentru ei. Rugăciunea pentru celălalt, ce înseamnă? Dragoste pentru celălalt!” ne-a mărturisit părintele profesor într-un interviu acordat în anul 2013 pentru Portalul doxologia.ro

Dumnezeu să-l ierte și să-l așeze în rândurile drepților!

Citește alte articole despre: actualitate, Arhiepiscopia Iasilor, stiri