La Catedrala mitropolitană din Iaşi a fost oficiată joi, 2 martie 2017, slujba Pavecerniţei Mari, fiind citită în cadrul acesteia cea de-a patra parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul. Slujba a fost săvârşită de către IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoți și diaconi, iar răspunsurile liturgice au fost oferite de psalţii catedralei. Slujba s-a încheiat cu rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, „Doamne şi stăpânul vieţii mele“, şi cu citirea Evangheliei, după care a urmat cuvântul de învăţătură, rostit de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
„Perioada Postului, și în special Canonul Sfântului Andrei Criteanul, ne ajută, pe de o parte, să conștientizăm starea de iad în care de cele mai multe ori ne regăsim cei mai mulți dintre noi, iar pe de altă parte, ne ajută să urcăm din iadul cel mai de jos spre Dumnezeu, până la a pregusta încă din această lume taina Împărăției Cerurilor. Vremea celor 47 de zile din Postul acesta al Sfintelor Paști este răstimp binecuvântat în care omul este chemat să parcurgă acest drum de la iadul cel mai de jos până la mintea cea văzătoare de Dumenzeu. Acest lucru se poate împlini prin starea de pocăință, pe de o parte, și prin starea de rugăciune, pe de altă parte; conștientizarea păcatelor făcute, pe de o parte, iar mintea să fie cuprinsă cât mai mult în timpul zilei și în timpul nopții de gândul la Dumnezeu, pe de altă parte”, a subliniat IPS Teofan în cuvântul rostit credincioşilor prezenţi.
Cunoscută drept „Canonul lacrimilor“, creația în versuri a Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe şi cel mai extins imn liturgic din cultul ortodox, cu 250 de strofe sau tropare. O atenţie deosebită este acordată în Canonul cel Mare răscumpărării omului din robia păcatului, mijlocită de Mântuitorul prin Jertfa Sa pe Cruce. Căderea omului în păcat, răscumpărarea lui prin Întruparea şi Jertfa Mântuitorului, Taina Pocăinţei, dogma Sfintei Treimi, preacinstirea Maicii Domnului sunt principalele teme dogmatice pe care autorul le abordează.