IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, s-a aflat duminica aceasta în mijlocul credincioșilor din satul Poiana, comuna Vorona, Protopopiatul Botoșani. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în biserica închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. După citirea Evangheliei, ierarhul a rostit cuvântul de învățătură, în care a subliniat chemarea pe care Biserica o adresează în Duminica numită și a Fiului Risipitor: „Dumnezeu, în primul rând, respectă libertatea omului. Apoi Dumnezeu este îndelung iertător; se întristează când cineva pleacă de lângă El în mocirla păcatului, dar de îndată ce omul zice «Mă întorc la Dumnezeu. Am făcut păcate multe, însă merg la spovedanie și cred că mă va primi și pe mine preotul și mă va ierta și Dumnezeu», atunci Dumnezeu nu numai că-l primește pe acel om, dar se și bucură, chiar mai mult decât se bucură de dreptul care a rămas tot timpul lângă El. Să încercăm să ne întoarcem prin pocăință la Dumnezeu dacă am căzut în păcate, iar dacă nu am căzut în păcate grele – căci în păcate toți cădem- să nu-i judecăm pe cei care au căzut în păcate grele, căci aceștia, prin căința lor adâncă, s-ar putea să ne întreacă pe noi, cei care ne considerăm pe noi înșine drepți, curați și credincioși”.
După împărtăşirea credincioşilor au rostit alocuţiuni de mulţumire pr. protopop Lucian Leonte și pr. paroh Andrei Bucșă.
În după amiaza zilei, ierarhul a vizitat Mănăstirea Vorona, precum și parohiile Chiscovata, Tudora I, Tudora II și Joldești.
Parohia Poiana–Vorona se află la o distanţă de 24 km de Botoşani pe ruta Botoşani – Tudora şi are ca vecini parohiile Icuşeni (la S-V), Sarafineşti la (N-V) şi Vorona Centru (la S-E). Vechi aşezământ omenesc format de clăcaşi, satul Poiana a luat fiinţă pe moşia Vorona, fostă proprietate a mănăstirii Vorona, astăzi proprietatea locuitorilor în urma exproprierilor efectuate în anii 1864-1892. Biserica din satul Poiana are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” și este situată în centrul satului. Intrarea în curtea bisericii se face din drumul satului, prin două părţi, la sud şi la nord. Curtea, potrivit de mare, este împrejmuită cu gard din plase de sârmă, iar pe vremuri aceasta a servit drept cimitir al satului. Clopotniţa formează corp aparte de biserică şi a fost construită din beton armat, în trei etaje, între anii 1936-1945. Etajul de sus este prevăzut cu patru deschizături pentru ferestre. Aici se găsesc două clopote de mărimi diferite. Pe cel mai mare dintre ele se găseşte următoarea inscripţie: „ Acest clopot s-a făcut de cuvioşii satului Poiana Lungă, judeţul Botoşani, prin stăruinţa Sfinţiei Sale Preot Econom Vasile Mareş, paroh 1904”. Biserica a fost zidită după anul 1800 de către Rafael, stareţul Mănăstirii Vorona, iar sfinţirea ei a avut loc la data de 17 noiembrie 1847, după cum reiese dintr-o notiţă de pe un Minei pe Noiembrie cu litere chirilice. Planul general al Bisericii interior şi exterior este cruciform, formată din pridvor, pronaos, naos şi altar. Biserica este construită din cărămidă pe fundaţie de piatră. Pictura din biserică a fost executată între anii 1964-1970 de pictorul Dumitru Hlihor. Catapeteasma actuală a fost sculptată în stejar în anul 2010 de către Grigore Cornilă, cea veche fiind schimbată din cauza degradării. Pictarea icoanelor din catapeteasmă a fost realizată în stil neobizantin, de pictorul pr. Marian Petrovici. Una din piesele de artă ale Bisericii reprezintă un Sfânt Potir pe care se găseşte inscripţia în chirilică „Acest Sfânt Potir cu copia şi linguriţa şi Sfântul Disc au fost date de către Stareţul Sfintei Mănăstiri Vorona, Bisericii din Satul Poiana Lungă cu hramul Sfinţii Voievozi, în anul 1847, luna Maiu 1”. În exterior tencuiala a fost refăcută în praf de marmură în anul 2002. Cantina socială a fost construită în 1995 şi extinsă în 2008, ea deservind enoriaşii la diferite activităţi sociale. Printre preoţii parohi care au slujit în această parohie îi putem aminti pr pr. Ioan Pânzaru, pr. Ioan Dăscălescu, pr. Ioan Manole (1983), pr. Anania, pr. Alexandru Teodorescu (1894-1897), pr. Vasile Mariş (1897-1919), pr. Constantin Huţupaşu, pr. Andrei Moisiu (1919-1920), pr. Toma Ionescu (1920-1928), pr. Constantin Simionescu (1932-1946), pr. Theodor Brânzei (1946-1952), pr. Vasile Niţă (1952-1974), pr. Ioan Petrovici (1974-1999). În prezent, din anul 1999, paroh este pr. Bucşă Andrei. În toamna acestui an, ca urmare a lucrărilor de consolidare și înfrumusețare, locașul de cult urmează să fie resfințit.