La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, au avut loc marți, 19 septembrie, două susțineri publice de doctorat, „Responsabilitatea morală a preotului de caritate în contextul îngrijirilor paliative. Aspecte teologice, bioetice și medicale”, având ca autor pe părintele Florin Cristian Cristea și „Procreația asistată medical: o provocare pentru teologia morală contemporană”, autor fiind părintele Marius-Ciprian Babiuc.
Ambele cercetări au fost realizate sub îndrumarea părintelui prof. univ. dr. Gheorghe Popa. Din comisia prezidată de pr. prof. dr. Ion Vicovan, decanul instituției gazdă, au făcut parte prof. univ. dr. Cristina Gavrilovici, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, pr. prof. dr. Vasile Răducă, de la Universitatea din București și pr. prof. dr. Ștefan Iloaie, din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca.
Ambele teze de doctorat reprezintă deschideri interdisciplinare către medicină, filosofie, drept sau bioetică, având o relevanță pastorală de la sine înțeleasă.
Despre teza părintelui Florin Cristea, prof. Cristina Gavrilovici a subliniat:
„Prin această cercetare s-a demonstrat clar că nivelul de înțelegere duhovnicească al preoților asupra sensului suferinței și bolii este peste cel al personalului medical. În timp ce medicii își concentrează discursul semantic și terapeutic pe factorii de risc, pe gravitate și prognostic, preoții realizează, de exemplu, că boala copilului nu este pentru el, ci pentru ei ca părinți, că este o lecție a părinților, că este un îndemn pentru părinți de a „începe să se gândească la Dumnezeu”. Din interviurile analizate a reieșit clar că suferința este un mijloc de apropiere de Dumnezeu, este un instrument de întărire a sufletului și îmblânzire a rațiunii, iar pentru medici, o neputință greu de acceptat. De aici și rolul preotului de a sprijini atât cel vizat direct de suferință cât și tămăduitorul implicat”.
Cu privire la teza părintelui Marius Babiuc, pr. prof. Vasile Răducă a spus:
„Pe bună dreptate, autorul arată că, din momentul conceperii sale, ființa umană are o identitate proprie, are dreptul la viață biologică și dreptul la viața eternă. Procrearea umană prin intervenția bio-tehnologiei creează mari riscuri pentru sănătatea, respectiv, viața mamei și în ceea ce privește pruncii uciși, în numele „selecției embrionare”, ceea ce nu înseamnă respect pentru viața umană. Recurgerea la mama surogat, arată autorul lucrării, creează mari probleme de ordin psihologic, moral și social. Când mama surogat este o rudă apropiată a mamei care nu poate ține sarcina, crește pericolul transmiterii fătului a unor boli, pe cale genetică”.
La finalul întâlnirii, după deliberare, membrii comisiei au acordat celor doi doctoranzi titlul de Doctor în Teologie cu calificativul Foarte bine. Totodată, într-o atmosferă de rugăciune și recunoștință, noii doctori în Teologie au depus jurământul de credință față de Biserica Ortodoxă în Paraclisul „Ecclesia” de la subsolul Catedralei Mitropolitane din Iași.