În după-amiaza zilei de ieri, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a oficiat Utrenia Sfintei şi Marei Vineri sau Denia celor 12 Evanghelii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în biserica Mănăstirii Vădiceni. Din sobor au făcut parte arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor şi stareţ al Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“, arhim. Arsenie Butnaru, starețul Mănăstirii Vlădiceni, protos. Nathanael Neacşu, slujitor la Catedrala mitropolitană din Iaşi și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, diac. Cătălin Vatamanu, lector al Catedrei de Vechiul Testament din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iași.
Cu acest prilej, Înaltpreasfinţia Sa a adresat şi un cuvânt de învăţătură obştii monahale şi credincioşilor prezenţi.
În toate bisericile ortodoxe s-a oficiat în Joia Mare Denia din Sfânta şi Marea Vineri, numită şi „Denia celor 12 Evanghelii“ sau „Slujba Sfintelor şi Mântuitoarelor Pătimiri“. Această sfântă slujbă are ca elemente specifice citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor şi scoaterea solemnă a Sfintei Cruci în mijlocul bisericii.
Astăzi, 14 aprilie, în Sfânta şi Marea Vineri, IPS Părinte Teofan va sluji Denia Prohodului Domnului, care este de fapt slujba Utreniei Sâmbetei celei Mari, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Vlădiceni - o mănăstire greu încercată de vremuri
Atestarea documentară a Mănăstirii Vlădiceni datează din secolul al XV-lea, însă o primă biserică a fost construită între anii 1908-1910, care după numai 8 ani a fost distrusă. Mai multe detalii ne-a oferit părintele stareţ Arsenie Butnaru: „Biserica ridicată de către arhimandritul Teodosie Soroceanu nu a durat mult, din cauză că în anul 1918 a avut loc o groaznică explozie la un depozit din apropierea mănăstirii şi tradiţia spune că mănăstirea a fost efectiv ştearsă de pe faţa pământului, iar stareţul Teodosie împreună cu monahii de aici au murit. La 10 ani după Primul Război Mondial, în timpul arhipăstoririi mitropolitului Pimen Georgescu, un alt arhimandrit, Epifanie Demetrescu, alături de un grup de monahi veniţi de la Muntele Athos, a reclădit întreaga mănăstire distrusă. Arhimandritul Epifanie a dotat mănăstirea cu case pentru monahi şi pelerini şi a înfiripat din nou viaţa monahală în această binecuvântată zonă a Iaşului. Următoarea biserică a fost ridicată între anii 1924-1925; nici aceasta nu a dăinuit mult, fiindcă a fost grav avariată la cutremurul din 1940 şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost restaurată, însă în anul 1959, ca urmare a adoptării Decretului 410, Mănăstirea Vlădiceni a fost desfiinţată, devenind filie a parohiei Tomeşti“.
În anul 1992, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a iniţiat refacerea Mănăstirii Vlădiceni, iar în 1995 a fost sfinţit locul unde s-a ridicat actuala biserică. În apropierea mănăstirii se află atelierul de pictură „Sf. Ioan Evanghelistul“. Acesta a fost ridicat în anul 2012, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Pe lângă icoanele care se realizează la comandă, tot aici se organizează şi cursuri de pictură pentru iubitorii de artă sacră.